Kinoster
RO ▾

Recenzie înainte de premieră

Club Kid, recenzie în avanpremieră: petrecerea lui Jordan Firstman se termină în zori cu paternitate

Filme americaneDrame cinematograficeComedii

Există un moment, pe la cinci dimineața, când în club se aprind luminile și toată lumea vede deodată în ce hal arată. Club Kid pare să vrea să vorbească exact despre această aprindere a luminilor, doar că aici nu becurile strică petrecerea, ci un băiețel de zece ani. Pe hârtie, filmul lui Jordan Firstman e unul dintre cele mai interesante pariuri ale sezonului și sunt foarte curios dacă din el iese o mică bijuterie care să te strângă de inimă.

7,0/10
Notă estimată
Premisa e cunoscută, dar în mâinile unui autor cu o voce atât de personală poate deveni surpriza anului, dacă în spatele comediei se va simți cu adevărat durerea.
Poveste
6
Interpretare
7
Regie
7
Imagine
7
Muzică și sunet
8
Emoție
7

Nota finală este media celor șase criterii.

Date despre film

RegiaJordan Firstman
DistribuțiaJordan Firstman, Cara Delevingne
GenDrame cinematografice, Comedii
Durata122 min
ȚaraFilme americane

Despre ce este Club Kid, fără spoilere?

Personajul principal este Peter Green, una dintre figurile definitorii ale vieții de club din New York, un om a cărui existență e o petrecere fără sfârșit. Colindă până la răsărit prin cele mai nebune chefuri și pasează frumos altcuiva tot ce ține de maturitate, de măsură sau de responsabilitate. Mai ales lui Sophie, partenera lui de afaceri, care, după descriere, e deja suficient de dezamăgită încât să simțim că nici relația asta nu va rezista la nesfârșit.

Apoi vine întorsătura care pune tot filmul în mișcare: aflăm că Peter are un fiu de zece ani, Arlo, rezultat dintr-o aventură pe jumătate uitată. Când mama băiatului moare pe neașteptate, Arlo aterizează direct în viața dezlănțuită a lui Peter. Atât știm, și e mai mult decât suficient ca să-ți imaginezi scenele: un copil într-un apartament în care frigiderul are, foarte probabil, mai multe cuburi de gheață decât mâncare.

Miezul poveștii e, așadar, clasic: omul care refuză să crească și pe care un copil îl obligă să se privească în oglindă. Ce va ieși de aici rămâne să decidă filmul; eu nu am de gând să inventez nimic peste ce se știe deja.

Jordan Firstman: regizor și protagonist

Cel mai incitant lucru la acest proiect este că Jordan Firstman nu doar regizează filmul, ci joacă și rolul principal. Asta e mereu o sabie cu două tăișuri. Dacă iese bine, se naște o operă personală, venită din interior, pe care nimeni altcineva n-ar fi putut-o face. Dacă iese prost, rămâi cu un proiect de vanitate, în care camera e prea îndrăgostită de protagonistul ei.

Numele lui Firstman e legat de personaje amuzante, autoironice, de o sinceritate puțin enervantă, și exact de asta are nevoie un asemenea rol. Peter Green nu are voie să fie simpatic din primul minut. Trebuie să-l detestăm puțin, ca să avem de unde să ajungem să-l iubim. Dacă Firstman are curajul să-și lase personajul cu adevărat egoist și comod, nu doar adorabil de împrăștiat, are cauza câștigată.

Riscul ține mai degrabă de partea de regie: 122 de minute nu sunt puțin lucru, iar la un autor care stă simultan în fața și în spatele camerei se poate întâmpla ușor ca, la montaj, nimeni să nu spună: scena asta nu ne trebuie.

Cara Delevingne, vocea lucidă?

Pe lista distribuției, numele Carei Delevingne e cealaltă mutare mare. Pe baza informațiilor disponibile n-aș putea spune sigur ce rol are, dar în poveste Sophie, partenera de afaceri dezamăgită, e personajul care reprezintă luciditatea alături de Peter. Indiferent ce rol primește, Delevingne are o prezență care se potrivește firesc cu lumea nopții, așa că, în sensul ăsta, alegerea pare una inspirată.

Ce mă interesează cu adevărat este dacă filmul le lasă destul spațiu personajelor secundare. Poveștile de felul ăsta cad adesea în capcana în care toate celelalte personaje sunt doar oglinzi pentru evoluția eroului. Și partenera dezamăgită, și băiatul îndoliat merită să aibă o viață proprie pe ecran, nu să fie simple recuzite pentru mântuirea lui Peter.

Ce ar putea funcționa foarte bine?

Unde ar putea deraia petrecerea?

Sincer vorbind, formula nu e nouă. Adultul iresponsabil care se trezește brusc cu un copil pe cap, iar la final amândoi devin oameni mai buni: dramaturgia asta o știm pe de rost. Succesul lui Club Kid depinde de faptul dacă își găsește o voce proprie sau se mulțumește cu șabloanele verificate.

Celălalt pericol e tonul. Filmul e prezentat atât ca dramă, cât și ca comedie, iar găsirea acestui echilibru e unul dintre cele mai grele lucruri. Prea multe poante, și doliul pare fals. Prea multă dramă, și lejeritatea de club se evaporă. Sper doar să nu primim o versiune rotunjită, prietenoasă cu familia, pentru că la portretizarea vieții de noapte înfrumusețarea ar fi cea mai mare greșeală.

În fine, durata: 122 de minute pentru o poveste atât de intimă e o asumare curajoasă. Sper ca fiecare minut să fie justificat.

Cui îl recomandăm?

Dacă îți place, vezi și: Big Daddy (1999), About a Boy (2002), Kramer vs. Kramer (1979), C'mon C'mon (2021)

Întrebări frecvente

Despre ce este Club Kid?

Peter Green, una dintre figurile definitorii ale vieții de club din New York, află că are un fiu de zece ani, Arlo. Când mama băiatului moare pe neașteptate, Arlo ajunge în viața dezlănțuită a lui Peter.

Cât durează Club Kid?

Filmul durează 122 de minute.

Cine a regizat Club Kid și cine joacă în el?

Filmul e regizat de Jordan Firstman, care joacă și rolul principal. Alături de el apare Cara Delevingne.

Ce gen de film este Club Kid?

Este o dramă și comedie americană, așa că merită să te aștepți la o poveste dulce-amăruie.

Merită să-ți petreci o seară cu Club Kid?

E o ironie frumoasă într-un film despre un om pentru care petrecerea nu se termină niciodată și care, până la urmă, trebuie să aprindă luminile. Nu susțin că va fi cel mai mare film pe care îl vedem anul acesta, dar Club Kid e, pe hârtie, exact genul de film riscant și personal din care ajung prea puține în cinematografe în ultima vreme. Dublul rol al lui Jordan Firstman și prezența Carei Delevingne sunt motive suficiente ca să fim atenți la el.

Evaluarea mea estimată e prudent optimistă: dacă filmul ia în serios doliul lui Arlo și nu are milă de egoismul lui Peter, poate ieși un film mic, frumos și dureros de amuzant. Dacă însă gătește doar după rețeta consacrată, rămâne o seară plăcută, dar repede uitată. Eu oricum voi fi acolo și țin pumnii ca momentul în care se aprind luminile să lovească în plin.

Notă estimată: 7,0/10 · Poveste 6 · Interpretare 7 · Regie 7 · Imagine 7 · Muzică și sunet 8 · Emoție 7