If I Had Legs I'd Kick You recenzie: Rose Byrne la un pas de prăbușirea totală, și doare, chiar doare
Există zile în care pur și simplu îți cade tavanul în cap, iar pentru Linda asta nu e o metaforă. Filmul lui Mary Bronstein nu-ți dă drumul timp de 113 minute: dramă, thriller și comedie în același timp, ceva ce seamănă cel mai mult cu un atac de panică pus pe peliculă. Iar Rose Byrne livrează o interpretare pentru care Ursul de Argint de la Berlin a fost minimul necesar.
Un film epuizant, incomod și uneori revoltător de amuzant, pe care Rose Byrne îl ridică singură în categoria celor obligatorii.
If I Had Legs I'd Kick You: trailer
Date despre film
| Regia | Mary Bronstein |
|---|---|
| Distribuția | Rose Byrne, Delaney Quinn, Mary Bronstein, Conan O'Brien, Danielle Macdonald, Lark White |
| Gen | Drame cinematografice, Thrillere, Comedii |
| Durata | 113 min |
| Țara | Filme americane |
Despre ce e vorba? O mamă, un motel și o gaură în tavan
Linda e o mamă care muncește și care, încă de la începutul filmului, se află acolo unde majoritatea eroilor dramatici ajung abia în actul trei: la marginea disperării absolute. Apoi vine lovitura, atât de absurdă încât la început râdem: îi cade tavanul în cap. De aici nu mai există oprire. Se adăpostește cu fetița ei într-un motel și, în timp ce încearcă să facă față pagubelor din apartament, bolii misterioase a copilului și dispariției unui pacient, dă peste tot felul de oameni care pur și simplu sunt incapabili să o ajute.
Asta e premisa și nu dezvălui mai mult, pentru că forța filmului stă tocmai în felul în care firele astea se adună unul peste altul. Nu o mare răsturnare de situație te poartă înainte, ci greutatea care crește de la un minut la altul. E ca și cum cineva ar tot îndesa lucruri într-un rucsac, iar noi am aștepta tot timpul să vedem când se rupe bareta.
Rose Byrne cum n-am mai văzut-o
Cei mai mulți o știu pe Rose Byrne din comedii, ca rivala perfectă și zâmbitoare din Bridesmaids sau ca mama haotică din Neighbors. Simțul ei comic a fost mereu impecabil, dar ce face aici e altă ligă. Umorul a rămas, doar că acum țâșnește de pe fundul disperării, și tocmai asta îl face înfricoșător.
Linda lui Byrne nu e o martiră simpatică. E nervoasă, uneori nedreaptă, uneori răutăcioasă, și exact de aceea e credibilă. Vezi pe chipul ei fiecare țipăt înăbușit, fiecare clipă în care se mai adună o dată, ultima oară. Ursul de Argint câștigat la Festivalul Internațional de Film de la Berlin n-a fost un premiu de politețe: e genul de rol la care se va face trimitere și peste ani, când cineva va întreba ce poate Rose Byrne cu adevărat.
Alături de ea: Conan O'Brien, A$AP Rocky și o fetiță
La prima vedere, distribuția pare trasă din pălărie. Îl avem pe Conan O'Brien, legenda talk-show-urilor de noapte, pe rapperul A$AP Rocky, alături de Danielle Macdonald, Daniel Zolghadri, Ivy Wolk și Lark White, iar regizoarea Mary Bronstein și-a asumat și ea un rol. Delaney Quinn o joacă pe fetița în jurul căreia se învârte tot calvarul.
Și echipa asta pestriță funcționează. Pentru că în jurul Lindei se perindă o mulțime de oameni care nu o pot ajuta, fiecare trebuie să aibă alt gust: unii sunt penibil de amuzanți, alții înspăimântător de indiferenți. Prezența lui Conan O'Brien e o mișcare deosebit de inspirată, pentru că instinctiv vrei să râzi când apare, iar filmul știe asta și se joacă cu ea.
Mary Bronstein: maestra tensiunii din spatele camerei
Mary Bronstein e prezentă și ca regizoare, și ca actriță, iar filmul arată că știe foarte precis ce vrea. Eticheta de gen, dramă, thriller și comedie, sună confuz pe hârtie, dar pe ecran exact asta îi dă filmului vocea lui unică. Anxietatea nu se construiește aici cu mijloace de horror, ci cu eșecurile mărunte și enervante ale vieții de zi cu zi.
Motelul ca decor e o alegere perfectă: un spațiu provizoriu, impersonal, ușor dărăpănat, unde nimic nu e al tău și oricând se poate întâmpla orice. Bronstein rămâne tot timpul aproape de Linda și nu te lasă să respiri. Decizia asta e în același timp cea mai mare calitate a filmului și cel mai mare risc al lui, pentru că pentru unii spectatori va fi pur și simplu prea mult.
Unde ar putea obosi spectatorul?
Sincer: nu e un film ușor. Cele 113 minute par mai lungi, iar asta e parțial intenționat, fiindcă nici din situația Lindei nu există ieșire. Totuși, au fost momente în care am simțit că filmul mai degrabă repetă presiunea decât s-o intensifice. Unele fire, mai ales boala misterioasă a fetiței și cazul pacientului dispărut, creează mai mult atmosferă decât intrigă clasică, așa că cine așteaptă o poveste rotundă, care explică totul, poate fi dezamăgit.
- Punct forte: fiecare scenă cu Rose Byrne.
- Punct forte: umorul negru care înțeapă în momentele cele mai neașteptate.
- Punct slab: partea de mijloc prea lungă, unde tensiunea devine puțin monotonă.
- Punct slab: cine vrea să fugă de realitate, aici n-o va face.
De ce contează filmul ăsta tocmai acum?
Vorbim mult despre epuizarea mamelor care muncesc, dar rareori o vedem pe ecran atât de crudă. If I Had Legs I'd Kick You nu dă lecții și nu ține predici, ci pur și simplu te bagă în pielea unei femei care duce totul în spate și căreia nimeni nu-i ia povara de pe umeri. Agresivitatea titlului vine tot de aici: e un sentiment pe care mulți îl cunosc, dar puțini au curajul să-l rostească.
Faptul că totul e condimentat și cu elemente de comedie nu-i scade din greutate, ba chiar îl face și mai crud. De fiecare dată când râzi, îți dai seama imediat după de ce ai râs de fapt.
Cui îl recomandăm?
- E pentru tine dacă: Pentru cei care iubesc dramele apăsătoare, centrate pe personaj, și vor să vadă poate cea mai puternică interpretare din cariera lui Rose Byrne. Cine cunoaște pe propria piele senzația de suprasolicitare o va trăi cu o intensitate aparte.
- Mai bine sari peste, dacă: Cine își dorește o seară relaxată și o comedie ușoară ar face bine să-l ocolească de departe. Dacă treci printr-o perioadă grea, filmul ăsta mai degrabă îți mai pune o greutate în plus.
Dacă îți place, vezi și: Custody (2017), Tully (2018), Uncut Gems (2019), A Woman Under the Influence (1974)
Întrebări frecvente
Despre ce este If I Had Legs I'd Kick You?
Este povestea Lindei, o mamă disperată care muncește și căreia îi cade tavanul în cap, așa că se mută cu fetița ei într-un motel, în timp ce trebuie să facă față pagubelor, bolii misterioase a copilului și dispariției unui pacient.
Cât durează filmul?
If I Had Legs I'd Kick You are 113 minute.
Cine l-a regizat și cine joacă în el?
Regia îi aparține lui Mary Bronstein, rolul principal e jucat de Rose Byrne, alături de Delaney Quinn, Conan O'Brien, Danielle Macdonald, A$AP Rocky și alții.
A câștigat Rose Byrne vreun premiu pentru acest rol?
Da, pentru rolul Lindei, Rose Byrne a câștigat Ursul de Argint la Festivalul Internațional de Film de la Berlin.
Rezişti 113 minute în pielea Lindei?
Dacă da, primești o experiență cinematografică ce-ți rămâne în cap zile întregi. If I Had Legs I'd Kick You nu te distrează în sensul clasic al cuvântului, ci mai degrabă te zguduie, te enervează și din când în când te face să râzi stânjenit. Are momente moarte și nu oricui îi va plăcea ritmul nemilos, dar interpretarea lui Rose Byrne îl face de neratat. Din partea mea, o recomandare fermă, doar nu-l programa pentru vinerea de la finalul unei săptămâni proaste.