Cursa recenzie: curse de stradă pe bulevardele Bucureștiului noaptea
În sfârșit și-a dat cineva seama că pentru curse de stradă nu ai nevoie neapărat de Los Angeles sau Tokyo. Bulevardele Bucureștiului noaptea răsună la fel de bine sub un turbo. Cursa este un film de acțiune românesc care intră fără complexe pe teritoriul bătătorit de seria Furios și iute. Rămâne de văzut dacă își găsește propria voce sau rămâne doar o copie locală a modelului american.
Cursa este un film cu benzină în vene, plin de elan și cu ambiții simpatice, care oferă mai mult prin atmosferă și decor decât prin poveste, dar care pentru 97 de minute cu piciorul pe accelerație e exact cât trebuie.
Cursa: trailer
Date despre film
| Premiera în România | 24.10.2025 |
|---|---|
| Regia | Anghel Damian, Millo Simulov |
| Distribuția | Cristina Stefania Codreanu, Codin Maticiuc, Denis Hanganu, Andi Vasluianu, Stefan Iancu |
| Gen | Filme de acțiune |
| Durata | 97 min |
| Clasificare | 12 |
| Țara | Filme românești |
Zece piloți, o miză: chiar mașinile
Premisa e atât de simplă încât o accepți cu o bucurie aproape copilărească: cei mai talentați zece piloți din Europa se întrec într-o competiție specială, unde nu se joacă doar pe un premiu, ci pe toate mașinile înscrise. Altfel spus, câștigătorul ia totul, la propriu. E unul dintre cele mai vechi și mai eficiente trucuri ale filmelor cu curse de stradă, pentru că mașina nu e doar un mijloc de transport, ci identitate, orgoliu, investiția unei vieți întregi.
În centrul poveștii stă Andrei, un mecanic tânăr și extrem de talentat, care ajunge prins între doi rivali în lumea riscantă a curselor ilegale. Mai mult nici nu merită să știi dinainte despre intrigă și, sincer, cine cunoaște genul își face o idee cam din atât. Mecanicul care înțelege mașinile mai bine decât pe oamenii din jur, rivalitatea în care alunecă fără să vrea și noaptea, care amplifică totul.
Bucureștiul ca circuit de curse
Dacă ar trebui să aleg un singur lucru pentru care Cursa merită atenție, acela ar fi decorul. Bulevardele Bucureștiului devin trasee periculoase, iar asta îi dă filmului o prospețime pe care producțiile de la Hollywood au pierdut-o de mult. Ne-am obișnuit cu autostrăzile din Los Angeles, cu drumurile de munte japoneze, cu soarele Californiei. O noapte caldă într-o capitală est-europeană are însă altă textură: alte lumini, alte clădiri, altă atmosferă.
Pentru spectatorul român, efectul e și mai puternic. Bulevardele largi pe care le parcurgi zilnic, amestecul de arhitectură veche și nouă, zăpușeala nopților de vară, toate devin brusc decorul unui film de gen. E o experiență ciudat de personală să auzi motoarele urlând pe străzi pe care le știi. E cea mai bună carte a filmului și, din fericire, știe s-o joace.
Supermașini, așa cum le visează un pasionat
Adrenalina curselor vine de la supermașini unicat, iar aici filmul nu face pe modestul. La astfel de producții, o bună parte din public vine pur și simplu pentru mașini, iar realizatorii știu asta foarte bine. Mașinile sunt personaje principale, nu decor.
Ce mi-a plăcut:
- sunetul motoarelor, care pune serios la treabă sistemul audio al sălii,
- luminile nopții și reflexiile urbane, care scot în evidență liniile mașinilor,
- ritmul, care în cele 97 de minute nu lasă prea multe momente moarte.
Numai că aici apare și capcana obișnuită: spectacolul vizual sufocă ușor personajele. Nici Cursa nu scapă complet de problema asta, iar între secvențele de cursă simți uneori că povestea e doar țesut conjunctiv până la următoarea întrecere.
Distribuția: fețe românești la volan
În distribuție îi găsim pe Cristina Stefania Codreanu, Codin Maticiuc, Denis Hanganu, Andi Vasluianu și Stefan Iancu. Publicul de acasă va recunoaște fără îndoială câteva dintre aceste nume, iar asta lucrează în favoarea filmului: sunt actori pe care îi știm, dar nu atât de mari vedete încât imaginea lor să acopere personajele.
Într-un film de gen ca acesta nu ceri actorilor profunzime shakespeariană. Ai nevoie de carismă, de o prezență fizică credibilă și de acea siguranță dezinvoltă care te face să crezi că oamenii ăștia chiar trăiesc noaptea. Totul se învârte în jurul lui Andrei, tânărul mecanic, iar filmul funcționează cel mai bine atunci când tensiunea dintre personaje nu apare doar în dialoguri, ci și la volan. Acolo unde trebuie să se sprijine pe replici, lucrurile mai scârțâie, dar asta ține aproape de natura genului.
Doi regizori, un singur volan
Filmul îi are ca regizori pe Anghel Damian și Millo Simulov. O regie în tandem ridică mereu întrebări, mai ales la un film de acțiune, unde ritmul contează mai mult decât orice. În cazul Cursa, impresia mea e că secvențele de cursă au primit cea mai mare atenție și energie, și a fost decizia corectă. Aceste părți au viteză, au dinamică, iar montajul nu lasă tensiunea să se așeze.
Filmul e mai slab în momentele liniștite. Marii clasici ai genului au rămas în memorie pentru că între accelerări exista ceva de care spectatorul își amintea: o relație, o pierdere, o alegere. Cursa nu impresionează prea tare la capitolul ăsta, dar nici nu devine penibil. E un film de gen onest, făcut cum trebuie, care știe exact ce și-a propus.
Unde pierde din viteză
Să nu înfrumusețăm lucrurile: scenariul e punctul cel mai slab. Zece piloți, o rivalitate, un mecanic care intră în joc: e șablonul pe care fanii genului îl știu pe de rost. Cine așteaptă o poveste plină de întorsături surprinzătoare va fi dezamăgit. Cursa nu revoluționează filmul cu curse de stradă, mai degrabă îl traduce în românește.
Pericolul și riscul sunt însă luate în serios, iar filmul nu e o variantă cuminte pentru o după-amiază în familie. Asta îi face bine, pentru că îi dă o muchie fără de care ar fi putut aluneca ușor într-o reclamă lungă la mașini.
Cui îl recomandăm?
- E pentru tine dacă: Pentru cei care au iubit primele filme din seria Furios și iute, pentru cei care se bucură de sunetul brut al motoarelor și sunt curioși cum arată un film cu curse de stradă în haine est-europene.
- Mai bine sari peste, dacă: Pentru cei care caută o dramă de personaj profundă sau o intrigă imprevizibilă, ori pe care clișeele filmelor cu mașini i-au plictisit de mult.
Dacă îți place, vezi și: Furios și iute (2001), Furios și iute: Tokyo Drift (2006), Need for Speed (2014), Drive (2011), Baby Driver (2017)
Întrebări frecvente
Când a avut premiera Cursa în România?
Cursa a intrat în cinematografele din România pe 24 octombrie 2025.
Despre ce este filmul Cursa?
Cei mai buni zece piloți din Europa se întrec într-o competiție în care, pe lângă premiu, se pot câștiga toate mașinile înscrise. Andrei, un mecanic tânăr și talentat, ajunge prins în conflictul dintre doi rivali, în lumea curselor ilegale de stradă din București.
Cât durează filmul Cursa?
Filmul are o durată de 97 de minute.
Cine a regizat filmul Cursa?
Filmul este regizat de Anghel Damian și Millo Simulov.
Ce fel de film este Cursa?
Cursa este un film de acțiune românesc, cu acțiunea plasată în București.
Merită să urci lângă Andrei, pe locul din dreapta?
Dacă la întrebarea „îți plac mașinile rapide și orașele noaptea?” răspunsul tău e un da hotărât, atunci Cursa e o alegere bună pentru o seară relaxată. Nu-ți va schimba viața, iar scenariul nu te va bântui în nopțile fără somn, dar supermașinile care bubuie pe bulevardele Bucureștiului, noaptea înăbușitoare și cele 97 de minute de ritm strâns formează împreună un pachet surprinzător de distractiv.
Pe mine m-a cucerit mai ales faptul că un film românesc s-a apucat cu atâta încredere de un gen considerat tipic hollywoodian și nu s-a rușinat de propriul mediu. Curajul ăsta valorează mai mult decât câteva replici mai slabe. Nu va deveni un mare clasic, dar cu un sistem audio bun, ca să te deconectezi, își face treaba din plin. Pedala la podea!