Gardienii galaxiei, recenzie: un raton, un copac și cea mai bună casetă din univers
Cine și-ar fi închipuit că un raton cu mitralieră și un copac care știe doar trei cuvinte vor deveni unul dintre cele mai îndrăgite cupluri din universul Marvel? Aventura spațială din 2014 a lui James Gunn a pornit de la zero și a ajuns direct printre stele, iar după mai bine de un deceniu e la fel de obraznică, caldă și distractivă. Gardienii galaxiei e genul de film pe care îl revezi chiar și atunci când știi deja pe de rost toate melodiile.
O aventură spațială obraznică, muzicală și plină de suflet, una dintre cele mai plăcute surprize din lumea filmelor cu supereroi.
Gardienii galaxiei: trailer
Date despre film
| Original | Guardians of the Galaxy |
|---|---|
| Premiera în România | 31.7.2014 |
| Regia | James Gunn |
| Distribuția | Chris Pratt, Zoe Saldaña, Dave Bautista, Vin Diesel, Bradley Cooper, Lee Pace |
| Gen | Filme de acțiune, Filme SF, Filme de aventură |
| Durata | 121 min |
| Clasificare | 12 |
| Țara | Filme americane |
Despre ce e vorba? O sferă pe care o vrea toată lumea
Punctul de plecare e simplu, aproape de manual pentru un film de aventuri: Peter Quill, jucat de Chris Pratt, fură o sferă misterioasă. Problema e că pe aceeași sferă și-a pus ochii și malefícul Ronan, pentru care obiectul e o piesă esențială în planurile de dominație. Ronan pornește o vânătoare după Quill, iar simpaticul nostru pungaș își dă seama repede că singur n-are nicio șansă.
Așa se naște o alianță forțată cu patru personaje cu adevărat ciudate. Rocket, un raton înarmat până în dinți, Groot, o creatură care seamănă cu un copac viu, Gamora, o asasină periculoasă, și Drax Distrugătorul, mânat de dorința de răzbunare. Când Quill înțelege ce putere se ascunde în sferă și ce pericol reprezintă ea pentru întregul univers, nu mai există cale de întoarcere: urmează confruntarea finală, iar miza este nici mai mult nici mai puțin decât soarta galaxiei.
Dacă pe hârtie totul sună cunoscut, nu e o întâmplare. Structura poveștii chiar nu e revoluționară: un obiect magic, un ticălos și o echipă care trebuie să se sudeze. Minunea nu stă în ce se întâmplă, ci în cum se întâmplă.
Cea mai ciudată echipă adunată vreodată
Chris Pratt a intrat cu adevărat aici în liga marilor vedete de acțiune și înțeleg perfect de ce. Peter Quill al lui e în același timp gură-mare, ghinionist, șmecher și surprinzător de vulnerabil. E genul de erou despre care crezi că poate salva situația și cu o mișcare de dans ratată.
Gamora interpretată de Zoe Saldaña e capul rece al echipei și oferă un contrast puternic față de clovneriile lui Quill. Dave Bautista e una dintre cele mai mari surprize ale filmului: Drax al lui ia totul ad litteram, iar din asta iese un umor la care puțini s-ar fi așteptat de la un fost luptător de wrestling. E tipul de actor care tratează cu toată seriozitatea lucrurile absurde și tocmai de aceea funcționează.
Apoi vin cele două voci. Bradley Cooper ca Rocket e cinic, irascibil și dureros de omenesc, ceea ce, pentru un raton, e o performanță în sine. Vin Diesel ca Groot lucrează practic cu o singură replică și reușește cumva să stoarcă din ea mai multă emoție decât mulți actori dintr-un scenariu întreg. Perechea asta e sufletul filmului și nu prea am ce să contest când spun că o bună parte din spectatori revin pentru ei.
Dintre rolurile secundare, Michael Rooker în rolul lui Yondu Udonta face excelent personajul imprevizibil și cu o morală îndoielnică, iar Nebula lui Karen Gillan are o prezență amenințătoare. Ronan al lui Lee Pace este în schimb punctul slab, dar despre asta puțin mai târziu.
James Gunn, regizorul care a avut curajul să se prostească
James Gunn a făcut ceva ce puțini ar fi îndrăznit în mijlocul unei uriașe mașinării de studio: și-a adus propria voce, puțin bizară, puțin trash și foarte afectuoasă, într-un film cu supereroi. Umorul nu e o glumă obligatorie strecurată între două secvențe de acțiune, ci se naște din personaje. Toți sunt răniți, toți au pierdut ceva, iar în spatele glumelor stă tristețea.
Acesta e secretul filmului. Gunn știe că o echipă de marginalizați devine simpatică tocmai pentru că, la final, își găsesc unii în alții un cămin. Pe parcursul celor 121 de minute aproape că nu există momente moarte, ritmul e alert, iar regizorul nu uită că un film de aventuri trebuie în primul rând să distreze. Universul spațial colorat, aproape retro, se deosebește plăcut de atmosfera cenușie și sumbră pe care genul o forța des în perioada aceea.
De ce ne tot întoarcem la el
- Muzica. Casetofonul lui Quill și vechile hituri nu sunt simplu fundal sonor, ci chiar bătăile inimii filmului. Greu găsești un spectator căruia să nu-i fi rămas în cap măcar o melodie.
- Dinamica echipei. Fricțiunile, înțepăturile și încrederea construită încet între cei cinci protagoniști sunt credibile și amuzante.
- Sufletul. Filmul are și momente surprinzător de emoționante, care nu par kitsch pentru că și le-a câștigat.
- Imaginea. Culori vii, creaturi și planete inventive, o adevărată atmosferă de operă spațială.
- Umorul. N-a îmbătrânit prost, o mare parte din glume funcționează și azi.
Unde se poticnește motorul?
Niciun film nu e perfect, iar acesta nu face excepție. Cea mai mare slăbiciune, pentru mine, este Ronan. Lee Pace e un actor bun, dar personajul e subțire ca hârtia: e rău pentru că e rău, vrea să domine lumea pentru că vrea să domine lumea. În fața unei echipe atât de colorate, un adversar atât de unidimensional se pierde puțin, iar miza devine mai greu de simțit cu adevărat.
Nici structura intrigii nu surprinde prea mult. Goana după sfera care servește drept MacGuffin și marea bătălie finală urmează rețeta obișnuită a genului, iar în final zgomotul CGI preia puțin controlul. Din fericire, personajele salvează situația și atunci.
O observație practică: în ciuda copacului vorbitor adorabil, filmul are scene de violență și un limbaj destul de colorat, așa că merită să vă gândiți de două ori înainte să-l vedeți cu copiii mai mici.
Cui îl recomandăm?
- E pentru tine dacă: Pentru toți cei care iubesc aventurile spațiale relaxate, amuzante și pline de muzică, dar și pentru cei care s-au săturat de filmele sumbre cu supereroi. Obligatoriu pentru fanii Marvel și pentru iubitorii hiturilor retro.
- Mai bine sari peste, dacă: Cine caută un SF serios și profund sau o intrigă complicată, plină de răsturnări de situație, s-ar putea să fie dezamăgit. Pentru copiii mici nu e nici el alegerea ideală.
Dacă îți place, vezi și: Răzbunătorii (2012), Star Wars (1977), Thor: Ragnarok (2017), Al cincilea element (1997), Deadpool (2016)
Întrebări frecvente
Când a avut premiera în România Gardienii galaxiei?
Filmul a avut premiera în cinematografele din România pe 31 iulie 2014.
Despre ce este Gardienii galaxiei?
Peter Quill fură o sferă misterioasă pe care o vânează și malefícul Ronan. Quill face o alianță forțată cu Rocket, Groot, Gamora și Drax pentru a salva galaxia.
Cât durează Gardienii galaxiei?
Filmul durează 121 de minute.
Cine a regizat Gardienii galaxiei?
Filmul a fost regizat de James Gunn.
Cine le dă voce lui Rocket și lui Groot?
Rocket este dublat de Bradley Cooper, iar Groot de Vin Diesel.
Mai punem o dată caseta?
Sigur că da. Gardienii galaxiei nu e cel mai complicat SF, iar ticălosul principal ar fi putut fi mult mai memorabil, dar rar vezi un film care să știe atât de bine ce vrea. James Gunn a transformat o mână de marginalizați ciudați și răniți într-o familie și le-a dat o coloană sonoră care ne răsună și azi în cap. Dacă nu l-ai văzut, recuperează. Dacă l-ai văzut, oricum o să-l revezi. Nota mea: un 8,5 solid din 10, iar jumătatea de punct îi aparține lui Groot.