Captain Marvel recenzie: o putere cât cerul, o poveste care nu se desprinde de sol
Unii supereroi încep cu o mușcătură de păianjen, alții cu un dispozitiv psiho-magnitron care le rescrie genele. Captain Marvel spune povestea lui Carol Danvers, fostă pilotă în Forțele Aeriene, și deși filmul are putere din belșug, nu știe mereu încotro s-o îndrepte. E distractiv, adesea simpatic, uneori enervant de prudent, dar îl duce în spate o echipă foarte bună.
O poveste de origine spectaculoasă și cu o distribuție inspirată, mai solidă la capitolul personaje decât la cel de construcție dramatică, dar care merită din plin datorită lui Samuel L. Jackson și Ben Mendelsohn.
Date despre film
| Regia | Ryan Fleck, Anna Boden |
|---|---|
| Distribuția | Brie Larson, Samuel L. Jackson, Ben Mendelsohn, Jude Law, Annette Bening, Djimon Hounsou |
| Gen | Filme de acțiune, Filme de aventuri, Filme SF |
| Durata | 124 min |
| Țara | Filme americane |
Unde poți vedea Captain Marvel?
| Cu abonament |  Disney Plus |
|---|
Din pilot în armă cosmică: despre ce e filmul?
Carol Danvers nu s-a născut zeiță și nici geniu miliardar. Pornește ca un om obișnuit, devine pilot în Forțele Aeriene americane după moartea fratelui ei, iar apoi, încet, totul se întoarce cu susul în jos în jurul ei. Un dispozitiv psiho-magnitron îi transformă structura genetică, iar odată cu asta vine și o abilitate ciudată: un al șaptelea simț prin care întrezărește viitorul apropiat.
Atât merită să știi dinainte și, sincer, atât îți și trebuie. Una dintre mișcările cele mai importante ale filmului este că identitatea eroinei devine ea însăși o întrebare: personajul lui Brie Larson apare în distribuție simultan ca Carol Danvers, Vers și Captain Marvel. Cum se leagă aceste trei nume, fiecare să descopere singur, pentru că pe acest puzzle se sprijină tot filmul.
Ca gen, e în același timp acțiune, aventură și science fiction, iar cele trei arome se simt clar. Uneori pare dramă militară, alteori aventură spațială, alteori confruntare clasică de supereroi. Combinația e uneori revigorantă, alteori însă ai impresia că trei filme încearcă să încapă simultan în 124 de minute.
Brie Larson și o misiune ingrată
Brie Larson e o actriță premiată cu Oscar, care a demonstrat în Room că poate juca emoții fine, cu multe straturi. Aici sarcina e cu totul alta: trebuie să facă umană o eroină aproape invincibilă, în timp ce scenariul îi cere des o ținută reținută, aproape rece.
Cred că Larson se descurcă bine cu ce primește, dar se simte că personajul încă se caută. Cele mai bune momente ale ei sunt cele în care poate renunța la poză și lasă să iasă la suprafață puțină obrăznicie și umor. Când filmul trage însă spre marile momente solemne de erou, personajul devine mai degrabă statuie decât om. Nu e vina ei, ci a conceptului: e greu să scrii dramă despre cineva căruia aproape nimic nu-i poate face rău.
Personajele secundare fură spectacolul
Aici vine adevăratul as din mânecă al filmului. Samuel L. Jackson, în rolul lui Nick Fury, e de ani buni liantul universului Marvel, iar în acest film, în sfârșit, nu doar apare în treacăt, ci chiar are ce juca. E mai relaxat, mai amuzant și mai uman decât ne-am obișnuit în filmele Avengers. Scenele cu Larson sunt cele mai savuroase minute din film, iar dinamica dintre ei aduce aerul unui buddy movie reușit.
Ben Mendelsohn, ca Talos și Keller, e pur și simplu genial. De obicei e distribuit în personaje dure și imprevizibile, dar aici arată nuanțe la care nu mă așteptam. Dacă ar fi să dau un singur motiv pentru care să vezi filmul, el ar fi acela.
- Jude Law, ca Yon-Rogg, aduce figura mentorului carismatic, despre care simți tot timpul că ascunde mai mult.
- Annette Bening, în rolul dublu de Supreme Intelligence și Dr. Wendy Lawson, este una dintre cele mai interesante idei ale filmului.
- Lashana Lynch, ca Maria Rambeau, este inima filmului: ea aduce căldura pământeană, prietenoasă, fără de care Carol ar pluti complet în derivă.
- Lee Pace și Djimon Hounsou, ca Ronan și Korath, sunt fețe cunoscute din Gardienii Galaxiei, dar aici, din păcate, sunt mai mult decor.
Regizori indie în mașinăria de miliarde
Alegerea duo-ului regizoral Anna Boden și Ryan Fleck a fost o mișcare curajoasă. Cei doi vin din lumea filmelor mai mici, centrate pe personaje, și asta se vede: cele mai bune părți ale filmului sunt momentele mai liniștite, umane, scenele despre prietenie, amintiri și identitate.
Acțiunea, în schimb, nu e terenul lor. Marile confruntări sunt în regulă, dar rareori memorabile, și uneori am avut senzația că banda rulantă a studioului a preluat controlul de la regizori. E o boală recurentă a filmelor Marvel: autorii talentați, cu voce proprie, se topesc adesea în stilul casei. S-a întâmplat și aici, dar nu complet, pentru că amprenta lui Boden și Fleck se vede în micile gesturi dintre personaje.
Ce funcționează și ce nu funcționează deloc
Să începem cu partea bună. Structura filmului, care se joacă cu tema identității, e mai îndrăzneață decât a unei povești de origine obișnuite. Nu avansăm liniar spre transformarea în supererou, ci reconstituim din bucăți cine este de fapt această femeie. E o experiență plăcută, care în a doua jumătate se răsplătește frumos. Și umorul e la locul lui, mai ales datorită scenelor cu Jackson și Mendelsohn.
Slăbiciunile însă sunt greu de ignorat:
- Eroina e prea puternică pentru propria dramă. Când cineva nu are o miză reală, e greu să tremuri pentru el.
- Prima treime se târăște. Până pornește filmul cu adevărat, răbdarea spectatorului începe să se cam termine.
- O parte dintre răufăcători se pierd pe drum. Ronan al lui Lee Pace, de exemplu, e aproape un cameo.
- Bătăliile CGI sunt standard. Le-am mai văzut în altă parte, și mai bine făcute.
Și totuși nu e un film prost. Seamănă mai degrabă cu un album de debut puternic: vocea e acolo, jumătate dintre piese sunt excelente, restul e umplutură.
Cum se potrivește în universul Marvel?
Captain Marvel este primul film Marvel Studios construit în întregime în jurul unei supereroine, iar greutatea asta se simte. Parcă studioul și-a dorit cu orice preț să nu greșească, iar prudența îl dezavantajează uneori. Acolo unde Thor: Ragnarok sau Gardienii Galaxiei s-au lăsat cu nesăbuință în voia lor, Captain Marvel mai degrabă își strânge centura de siguranță.
Cine ține la legăturile dintre filmele Marvel va găsi din belșug trimiteri și fețe cunoscute, iar prezența lui Nick Fury funcționează singură ca o punte. Cine nu e interesat de asta se poate bucura de film și ca aventură de sine stătătoare, pentru că povestea e suficient de închisă în sine încât să nu ai nevoie de teme pentru acasă înainte.
Cui îl recomandăm?
- E pentru tine dacă: Obligatoriu pentru fanii Marvel și pentru oricine iubește acțiunea SF relaxată, cu umor, mai ales datorită jocului lui Samuel L. Jackson și Ben Mendelsohn.
- Mai bine sari peste, dacă: Dacă te-ai săturat de filmele cu supereroi sau aștepți o dramă strânsă, cu mize reale, filmul ăsta nu te va convinge.
Dacă îți place, vezi și: Gardienii Galaxiei (2014), Wonder Woman (2017), Captain America: The First Avenger (2011), Iron Man (2008), Thor: Ragnarok (2017)
Întrebări frecvente
Cât durează Captain Marvel?
Filmul are 124 de minute.
Cine a regizat Captain Marvel?
Filmul a fost regizat de Anna Boden și Ryan Fleck.
Cine o joacă pe Captain Marvel?
Rolul lui Carol Danvers, adică Captain Marvel, este jucat de Brie Larson, alături de Samuel L. Jackson, Ben Mendelsohn, Jude Law, Annette Bening și Lashana Lynch.
Despre ce este Captain Marvel?
Carol Danvers, pilot în Forțele Aeriene, este transformată genetic de un dispozitiv psiho-magnitron și capătă puteri speciale, printre care un al șaptelea simț care îi permite să vadă viitorul apropiat.
Își ia zborul Carol Danvers sau se prăbușește?
Își ia zborul, doar că nu atât de sus cât promite numele ei. Captain Marvel este un film cu supereroi simpatic, cu o distribuție bine aleasă și pe alocuri foarte amuzant, care își trage cea mai mare forță nu din puterile cosmice ale eroinei, ci din relațiile ei pământești. Dacă mergi pentru scenele cu Nick Fury și Talos, nu vei fi dezamăgit. Dacă aștepți cel mai îndrăzneț capitol din universul Marvel, atunci da. Pentru mine e un film mediu spre bun, plăcut și la o a doua vizionare, dar nu va fi filmul pe care să-l citez din memorie peste ani.