Hitman's Bodyguard: Care pe care, recenzie: Ryan Reynolds și Samuel L. Jackson aruncă Europa în aer printre înjurături
Există rețete de film care încap într-o singură frază și îți spun din start că o să ai o seară bună: pune într-o mașină un bodyguard obsedat de control și un asasin care nu-și alege cuvintele, apoi fă praf jumătate din Europa în jurul lor. Hitman's Bodyguard: Care pe care face exact asta. Nu inventează nimic, dar apasă accelerația cu atâta poftă încât e greu să-i porți pică. Cearta dintre Ryan Reynolds și Samuel L. Jackson e motorul filmului, iar motorul ăsta merge la turație maximă aproape tot timpul.
Nu e un film deștept și nici original, dar chimia dintre cei doi protagoniști îl transformă într-una dintre cele mai distractive comedii de acțiune cu cupluri nepotrivite din ultimii ani.
Date despre film
| Original | The Hitman's Bodyguard |
|---|---|
| Premiera în România | 1.9.2017 |
| Regia | Patrick Hughes |
| Distribuția | Ryan Reynolds, Samuel L. Jackson, Gary Oldman, Salma Hayek Pinault, Élodie Yung, Richard E. Grant |
| Gen | Filme de acțiune, Comedii, Filme polițiste, Thrillere |
| Durata | 118 min |
| Clasificare | 15 |
| Țara | Filme bulgărești, Filme canadiene, Filme franțuzești, Filme din Hong Kong, Filme americane, Filme britanice |
Despre ce e vorba? Un bodyguard, un asasin și un drum foarte lung până la Haga
Michael Bryce, jucat de Ryan Reynolds, e cel mai bun în meseria lui: un agent de protecție impecabil, care își duce clienții vii din punctul A în punctul B. Doar că într-o zi primește o misiune care îi dă peste cap tot orgoliul profesional. Trebuie să-l protejeze pe Darius Kincaid, unul dintre cei mai temuți și mai căutați asasini din lume, interpretat de Samuel L. Jackson. Relația dintre ei e, ca să ne exprimăm elegant, complicată: până acum s-au aflat la capetele opuse ale țevii, și nu tocmai cu sentimente prietenești.
Destinația e tribunalul de la Haga, unde Kincaid trebuie să ajungă în viață. Problema e că, în afară de ei doi, aproape nimeni nu-și dorește asta. Jumătate din lumea interlopă le suflă în ceafă, un dictator est-european fără scrupule, Vladislav Dukhovich, le vrea capetele, iar ca tacâmul să fie complet apare și celebra soție a asasinului, Sonia. Rezultatul e o „vacanță” europeană plină de explozii, urmăriri cu mașini și răfuieli sângeroase, în care cel mai mare dușman nu e întotdeauna glonțul, ci tipul enervant de pe scaunul din dreapta.
Povestea nu încearcă să fie complicată și bine face. E un film clasic despre doi oameni forțați să stea împreună, iar intriga servește mai ales ca pretext pentru a-i băga pe cei doi în cât mai multe situații în care să-și scoată reciproc peri albi.
Reynolds contra Jackson: adevărata armă a filmului
Dacă mă întreabă cineva de ce merită văzut filmul ăsta, răspunsul are două nume. Ryan Reynolds a devenit după Deadpool exemplul perfect de erou de acțiune sarcastic și autoironic, însă aici, interesant, el e partea rigidă, cea care respectă regulile și e veșnic iritată. Bryce e un om care vrea să controleze totul, iar Kincaid îi face controlul bucăți cu fiecare replică. Reynolds joacă excelent o cădere nervoasă care se încinge încet, încet.
Samuel L. Jackson face ce așteptăm de la el din Pulp Fiction încoace și ce nimeni nu face ca el: înjură, rânjește și ține scena în mână cu un calm desăvârșit. Darius Kincaid e un ucigaș, dar Jackson îi dă atâta farmec încât te trezești ținând cu el fără să vrei. Duelurile verbale dintre cei doi sunt cele mai bune momente din film și de multe ori sunt mult mai amuzante decât acțiunea propriu-zisă.
Contează și faptul că chimia lor nu se reduce la poante. Pe măsură ce personajele sunt nevoite să se bizuie tot mai mult unul pe celălalt, apare ceva simpatic și de modă veche, care amintește de cele mai bune filme de acțiune cu cupluri din anii '80.
Gary Oldman, Salma Hayek și ceilalți
Gary Oldman în rolul lui Vladislav Dukhovich, dictatorul est-european, pare la prima vedere o distribuție de lux pentru un film atât de lejer. Oldman a jucat de-a lungul carierei niște răufăcători memorabili și aduce și aici amenințarea rece, imprevizibilă. Sincer vorbind însă, scenariul nu-i oferă atâta spațiu cât merită un actor de calibrul lui. Personajul negativ e mai degrabă o funcție decât un om.
Salma Hayek, în schimb, e de-a dreptul fabuloasă ca Sonia Kincaid. Soția faimosului asasin nu are multe scene, dar de fiecare dată când apare, preia toată energia filmului. Hayek se distrează vizibil în fiecare minut, iar personajul e atât de exploziv încât ar putea duce lejer un film propriu.
Élodie Yung, în rolul Ameliei Roussel, reprezintă latura mai serioasă și mai ancorată în realitate a poveștii, iar Richard E. Grant, Joaquim de Almeida și Kirsty Mitchell completează distribuția secundară. Grant e foarte potrivit pentru personaje de care spectatorul să râdă puțin, iar filmul profită din plin de asta.
Acțiunea lui Patrick Hughes: multe explozii, un ritm surprinzător de bun
Regizorul Patrick Hughes a semnat anterior și The Expendables 3, deci cunoaște bine genul de film de acțiune în care cantitatea de praf de pușcă contează mai mult decât finețea intrigii. Aici însă lucrează cu o mână mai sigură: scenele de acțiune sunt variate, urmăririle cu mașini au avânt, iar filmul rareori te lasă să te plictisești.
Ce mi-a plăcut cu adevărat e felul în care e gestionat tonul. Filmul nu se sfiește de sânge, uneori e chiar brutal, dar în același timp e amuzant fără pauză. Amestecul ăsta s-ar fi putut destrăma ușor, însă Hughes îl ține bine laolaltă, iar locațiile europene oferă un fundal frumos și agitat pentru tot haosul.
Durata de 118 minute se simte totuși. O versiune cu un sfert de oră mai scurtă ar fi fost mai strânsă, mai ales în partea din mijloc, unde filmul se mai repetă.
Unde scârțâie: previzibilitate și prea multe ture
Nu vreau să pretind că e un film fără cusur, pentru că nu e. Scheletul poveștii e complet previzibil, iar cine a văzut câteva comedii de acțiune cu doi parteneri nepotriviți va ghici cam încotro se îndreaptă totul. Răufăcătorul, cum spuneam mai sus, e schițat superficial, iar firul mai serios, politic, e mai degrabă un pretext pentru împușcături.
Și umorul are suișuri și coborâșuri: cele mai bune poante apar în scenele comune ale celor doi, iar când filmul îi desparte, ritmul scade vizibil. Unele glume se sprijină prea mult pe înjurături, care în gura lui Jackson funcționează mereu, dar după o vreme își pierd din farmec.
Cu toate acestea, sunt mai degrabă mici imperfecțiuni. Filmul știe exact ce vrea să fie și se ține de asta.
Cui îl recomandăm?
- E pentru tine dacă: Pentru oricine iubește filmele cu parteneri care se ciorovăiesc și trag în toate părțile, și pentru fanii lui Ryan Reynolds sau Samuel L. Jackson. Ideal pentru o vineri seara cu prietenii.
- Mai bine sari peste, dacă: Cine caută un thriller profund, cu răsturnări de situație, sau acțiune credibilă va fi dezamăgit. Nu-l recomand nici celor deranjați de mult sânge și de înjurături non-stop.
Dacă îți place, vezi și: Lethal Weapon (1987), Midnight Run (1988), Rush Hour (1998), The Nice Guys (2016), Mr. & Mrs. Smith (2005)
Întrebări frecvente
Despre ce este Hitman's Bodyguard: Care pe care?
Un bodyguard profesionist, Michael Bryce, trebuie să-l ducă în viață la tribunalul de la Haga pe dușmanul lui de moarte, asasinul Darius Kincaid, în timp ce jumătate din lumea interlopă și un dictator est-european sunt pe urmele lor.
Când a avut premiera în România Hitman's Bodyguard: Care pe care?
Filmul a intrat în cinematografele din România pe 1 septembrie 2017.
Cât durează Hitman's Bodyguard: Care pe care?
Filmul durează 118 minute.
Cine joacă în Hitman's Bodyguard: Care pe care?
În rolurile principale apar Ryan Reynolds și Samuel L. Jackson, alături de Gary Oldman, Salma Hayek Pinault, Élodie Yung, Richard E. Grant, Joaquim de Almeida și Kirsty Mitchell.
Cine a regizat Hitman's Bodyguard: Care pe care?
Filmul a fost regizat de Patrick Hughes.
Care este titlul original al filmului Hitman's Bodyguard: Care pe care?
Titlul original este The Hitman's Bodyguard.
Te urci lângă Bryce și Kincaid pentru turul ăsta sângeros prin Europa?
Eu zic că da. Hitman's Bodyguard: Care pe care nu va intra în manualele de istoria filmului, iar povestea e previzibilă ca mersul trenurilor, dar rar vezi o pereche de protagoniști care se potrivesc atât de bine. Precizia nevrotică a lui Ryan Reynolds și haosul relaxat al lui Samuel L. Jackson creează o dinamică pe care poți construi liniștit două ore de film, iar Salma Hayek intră ca o furtună în fiecare scenă și fură spectacolul. Dacă ai chef de o comedie de acțiune zgomotoasă, amuzantă și uneori surprinzător de brutală, care nu se dă mai mult decât este, atunci ăsta e filmul tău. Lasă creierul la ușă, pregătește floricelele și bucură-te de excursia până la Haga.